Surs: Wikipedia. Pagini: 34. Capitolele: Republica Roman, Imperiul Otoman, Statul Independent Congo, Imperiul Roman, Imperiul Roman antic, Uniunea Africii de Sud, Somalia Britanic, Biafra, Volta Superioar, Republica Arab Unit, Numidia, Califatul Fatimid, Zair, Coasta de Aur, Dahomey. Extras: Republica Roman (in latin Res publica romana, in traducere "chestiunile publice ale Romei," in limba latin la singular) a fost organizarea de stat a Romei i a teritoriilor sale in perioada cuprins intre abolirea Regatului Romei (510 i.Hr.) pan la numirea lui Cezar ca dictator pe via in anul 44 i.Hr., sau, mai probabil, pan in anul 27 i.Hr., anul in care Senatul roman i-a acordat lui Octavian titlul de Augustus. Ora ul Roma este situat pe malurile fluviului Tibru, foarte aproape de coasta de vest a peninsulei Italia. Roma era situat pe grani a dintre teritoriul in care era vorbit limba latin, la sud de Roma, i cel in care se vorbea limba etrusc, la nord de Roma. Prima i cea mai important institu ie a Republicii Romane era Senatul Roman. In Senat existau dou partide neoficiale: optimates i populares. Senatul a avut o importan major, iar prestigiul s u s-a format prin prisma particip rii institu ionale a patricienilor boga i, apar inand aristocra iei, i a plebeilor. Romanii respectau dou principii pentru oficialii lor: anualitatea sau durata de un an a mandatelor, i colegialitatea sau de inerea aceleia i func ii simultan de c tre cel pu in dou persoane. Statutul suprem de consul, de exemplu, era intotdeauna de inut de dou persoane in acela i timp, fiecare dintre ele exercitand o putere mutual de veto asupra oric ror ac iuni ale celuilalt consul. Dac de exemplu intreaga Armat Roman ie ea pe campul de lupt, era intotdeauna sub comanda celor doi consuli, care alternau zilele de comand . Majoritatea celorlalte func ii erau de inute de mai mult de dou persoane; in Republica tarzie existau 8 pretori in fiecare an i 20 chestori. Dictatorii erau o...