Surs: Wikipedia. Pagini: 29. Capitolele: Ducese de Brabant, Duci de Brabant, Carol Quintul, Carol Temerarul, Filip al II-lea al Spaniei, Leopold al II-lea al Belgiei, Maria Terezia a Austriei, Filip al V-lea al Spaniei, Carol al II-lea al Spaniei, Maria I a Angliei, Leopold al II-lea, Imp rat al Sfantului Imperiu Roman, Ioana de Castilia, Iosif al II-lea, Imp rat al Sfantului Imperiu Roman, Maximilian I, Imp rat al Sfantului Imperiu Roman, Isabela a Portugaliei, Maria Teresa a celor Dou Sicilii, Mariana de Austria, Leopold al III-lea al Belgiei, Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbuttel, Astrid a Suediei, Filip I al Castiliei, Filip cel Bun, Elisabeta a Fran ei, Maria Louisa a Spaniei, Prin ul Filip, Duce de Braband, Maria Luiza de Orleans, Baudouin I al Belgiei, Maria Louisa de Savoia, Maria de Burgundia, Albert al VII-lea, Arhiduce de Austria, Isabella Clara Eugenia a Spaniei, Prin esa Mathilde, Duces de Brabant, Margareta de York, Elisabeta de Valois. Extras: Carol Quintul (n. 24 februarie 1500 - d. 21 septembrie 1558) a fost imp rat romano-german din 1519, pan la abdicarea sa in 1556. A domnit, de asemenea, ca rege al Spaniei, cu titulatura Carol I," din 1516 pan in 1556. Ca mo tenitor a patru dintre casele regale importante din Europa, a realizat o uniune personal a unor teritorii intinse i dispersate, incluzand Sfantul Imperiu Roman, Aragon, Castilia, Napoli, Sicilia, rile de Jos i coloniile spaniole din Americi. Cand a renun at la tron, i-a imp r it inuturile intre fiul s u, Filip al II-lea al Spaniei, i fratele s u, imp ratul Ferdinand I. A fost fiul lui Filip I al Castiliei i al Ioanei de Castilia. Bunicii lui din partea tat lui au fost imp ratul Maximilian I i Maria de Burgundia, a c rei fiic, Margareta de Austria, s-a ocupat de educa ia lui. Bunicii din partea mamei au fost Ferdinand al II-lea de Aragon i Elisabeta I a Castiliei, care prin mariajul lor au unit pentru prima dat teritoriile care ast zi formeaz statul modern Spania...