Surs: Wikipedia. Pagini: 54. Capitolele: Br ila, C l ra i, Tulcea, Zimnicea, Giurgiu, Isaccea, Or ova, M cin, Har ova, Olteni a, Sulina, Cernavod, Moldova Nou, Corabia, Ghind re ti, Constan a, Berzasca, Cara -Severin, Pojejena, Cara -Severin, Fete ti, Bechet, Topalu, Constan a, u ca, Cara -Severin, Grindu, Tulcea, Somova, Tulcea, Bazia, Cara -Severin, Giurgeni, Ialomi a. Extras: Br ila este un ora in sud-estul Romaniei, re edin a jude ului cu acela i nume. Ora ul este situat pe malul stang al Dun rii, la distan de aproximativ 20 de kilometri de Gala i. Conform ultimelor estim ri oficiale ale Institutului Na ional de Statistic, popula ia municipiului Br ila era, in anul 2010, de 211.161 locuitori. Br ila este o veche a ezare pe malul stang al Dun rii, ap rand cu numele "Drinago" intr-o veche descriere geografic i de c l torii spaniol, "Libro del conoscimiento" (1350), dar i pe cateva h r i catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 i Angelino Dulcert, 1339). Este me ionat ca Brayla in 1368 intr-un privilegiu de transport i comer acordat negu torilor bra oveni. Ora ul a fost ocupat de turci in 1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 pan la sfar itul r zboiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioad in care este numit Ibrail. In secolul al XV-lea numele Br ilei este amintit sub forma Breil, intr-o men iune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania." Perioada de maxim inflorire o are la inceputul secolului XX, cand este un important port de intrare-ie ire a m rfurilor din Romania. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici i medii. Un studiu al originilor Br ilei arat c regiunea a fost locuit din vremuri imemoriale. Exist numeroase vestigii arheologice dovedind prezen a omului neolitic (Boian-Giule ti) 5000 i.Hr., la Braili a (varful Ca aga ei), via a a continuat in epoca bronzului, apoi fiind atestat o puternic a ezare getic intre secolele IV i III i.Hr. aflat pe terasa inalt a Dun rii i intre inand leg turi cu grec...